Obiectivul general al proiectului Sistemului Inteligent Criptografic Integrat – SICI.AI de catre compania CryptoDATA este cresterea si eficientizarea productivitatii companiei prin dezvoltarea unei platforme cu elemente hardware si software ce asigura comunicarea, transferul si integrarea datelor intr-un mod securizat, dar care asigura si sortarea, verificarea si validarea acestora cu ajutorul inteligentei artificiale. Pe termen mediu si lung se urmareste pozitionarea companiei in topul celor mai bune companii de tehnologie care ofera solutii criptografice complexe, sisteme pentru comunicare securizata, dar si module de inteligenta artificiala special antrenate.

Obiectivele specifice sunt urmatoarele:

Obiectiv specific #1: Cresterea capabilitatilor de lucru a departamentului de cercetare si dezvoltare prin achizitia de echipamente hardware (Sisteme multi-task pentru procesare date, computere performante pentru compilare, servere storage, imprimanta 3D, CNC si alte utilaje/echipamente necesare in activitatile de cercetare-dezvoltare) si software (motor de randare, motor de proiectare si testare).

Obiectiv specific #2: Realizarea platformei de operare a sistemului inteligent criptografic integrat ce este special destinata interoperabilitatii intre utilizatori. In cadrul acestei platforme este necesara dezvoltarea unei infrastructuri back-end ce include functii de sortare a datelor, de generare de grafice pe baza datelor integrate in sistem, de organizare a informatiilor pentru a verifica starea in care se afla. Pentru a putea fi folosita de toti utilizatorii, pentru functiile de back-end trebuie dezvoltata o interfata de lucru ce este user-Friendly si care trebuie sa fie usor de personalizat in functie de necesitati.

Obiectiv specific #3: Realizarea propotipului dispozitivelor fizice de comunicare criptata cercetat si dezvoltate in cadrul proiectului SICI.AI. Aceste dispozitive vor fi distribuite membrilor companiei, colaboratorilor, furnizorilor, clientilor dar care vor fi vandute si catre alti utilizatori ce doresc sa isi imbunatateasca procedurile de lucru prin securizarea si eficientizarea schimbului de informatii.

Obiectiv specific #4: Eficientizarea activitatii companiei prin cercetarea si dezvoltarea unei suite de aplicatii software inovative, securizate. Aceasta suita de aplicatii va contribui la realizarea managementului activitatilor celorlalti membri si pentru a analiza, verifica si imbunatati modalitatile si procedurile de lucru. Prin implementarea acestui sistem integrat si cu ajutorul functiilor aferente se pot respecta si impune principiile undei dezvoltari durabile si eficienta in desfasurarea activitatii companiei.

Obiectiv specific #5: Cresterea capacitatii de inteligenta artificiala prin realizarea modulului de inteligenta artificiala integrat in produsul inovativ SICI.AI Acest obiectiv specific are o importanta deosebita, parte a Infrastructurii sistemului SICI.AI, pentru ca acesta aduce un plus de valoare adaugata si nivel ridicat de inovare unui astfel de sistem informatic, facilitand derularea activitatilor prin preluarea autonoma a functiilor cum ar fi: culegere a datelor si antrenarea modelelor de invatare, sortarea si analiza datelor transmise in sistem.

Un studiu publicat in anul 2016 de compania americană Cisco relevă faptul că strategiile eficiente pentru securitate cibernetică au potenţialul de a genera afaceri de aproximativ 5.300 de miliarde de dolari în sectorul privat în următorii 10 ani. Din suma totală, o treime (aproximativ 1.700 miliarde dolari) ar urma să fie cheltuită pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi pentru evitarea atacurilor cibernetice asupra reţelelor companiilor private.

Restul de 3.600 miliarde de dolari ar putea proveni din cheltuieli făcute de organizaţiile dornice să îşi îmbunătăţească practicile în materia securităţii cibernetice cu scopul inovării şi dezvoltării.

Potrivit raportului “Where to Begin Your Journey to Digital Value in the Private Sector”, şase industrii – producţie, servicii financiare, comerţ, servicii, sănătate, petrol şi gaze- vor contribui cu aproape trei sferturi din valoarea globală a sectorului digital în următoarea decadă.

Studiul menţionează că în timp ce tehnologiile pentru segmentul consumer, precum echipamentele wearable (dispozitive electronice care pot fi purtate ca accesorii vestimentare) aduc o creştere semnificativă a valorii digitale în comparaţie cu conexiunile business-to-business, soluţiile digitale axate pe oameni, cum ar fi cele pentru colaborare video şi mobilitate, ajută la creşterea capacităţii companiilor de a inova mai repede şi mai eficient.

La nivel national, România se apropie de finalul ciclului de creştere post criză, potrivit ultimelor date primite de la Registrul Comerţului şi interpretate de analiştii KeysFin în studiul “Trending Business”. Astfel, în 2019, România a ajuns la performanţa de a avea cel mai mic număr de insolvenţe din istorie (6500), respectiv cu 27% mai mic faţă de 2018 şi cu 67% faţă de 2009. De asemenea, o altă cifră record este şi cea a entităţilor economice active (companii şi PFA-uri) care a însumat 1,36 milioane de entităţi în România, în 2019. In 2019, în România au fost înfiinţate 134.200 de entităţi economice, pe când numărul afacerilor care s-au închis (dizolvări plus radieri) este de 135.700, sporul natural fiind aşadar unul uşor negativ.

Ca dinamică a ultimilor 10 ani, numărul companiilor deschise a crescut cu 16%, în timp ce numărul celor închise a crescut cu 117,5%. Decalajul dintre cei 2 indicatori poate fi explicat şi prin faptul că numărul radierilor şi dizolvărilor este puternic influenţat de măsurile administrative (spre exemplu în 2010 au fost cuprinse aproximativ 127.294 radieri pentru neexercitarea dreptului de opţiune în una din formele prevăzute de OUG 44/2008 - sancţionată cu radierea din Registrul Comerţului). Cu toate acestea, tendinţa de consolidare, poate chiar de curăţare a economiei este evidentă după avansul de peste 117,5% faţă de 2009, la 135.700 de afaceri închise în 2019. Ca pondere din total entităţi active, rata companiilor închise a fost de 9,9% şi este aproape egală cu cea a celor nou înfiinţate în 2019 şi reprezintă un semnal clar al apropierii de finalul de creştere post-criză. Pe segmente, la sfârşitul lui 2019 existau 378.700 de PFA-uri active (28% din total) versus 985 mii de companii (72% din total). Ca dinamică în ultimii 5 ani se observă o preferinţă în creştere pentru companii (avans de 27%) în detrimentul PFA-urilor (scădere de 4%).

Pe segmente economice, în ultimii 5 ani sectoarele de Construcţii, Transport & depozitare şi Industria prelucrătoare au atras cel mai mult investitorii, fiind create cu 5400, respectiv cu câte 3400 de entităţi economice fiecare mai multe în 2019 decât în 2015, arată analiza KeysFin.

Cea mai mare creştere procentuală în ultimii 5 ani, de peste 88% o înregistrează Sănătatea şi serviciile sociale. Dacă în 2015 existau aproximativ 1.800 afaceri nou înfiinţate în acest sector, în 2019 au fost înfiinţate peste 3.300. Pe de altă parte, raportat la numărul de înmatriculări de companii şi PFA, cele mai populare domenii din România din 2019 sunt cele aferente Comerţului – cu 29.300 de entităţi economice înfiinţate în 2019, Construcţiilor – 14.800 şi Activităţilor profesionale – cu 12.900 de entităţi economice.

Geografia de business

În ultimii 10 ani, cel mai dinamic judeţ din punctul de vedere al numărului de entităţi economice active a fost Ilfov, care a înregistrat o creştere de 138%, astfel că în 2019 existau aici aproximativ 50.000 de afaceri. În topul creşterilor procentuale se regăsesc şi Dâmboviţa, care are cu 57% mai multe entităţi active decât în 2009 şi Giurgiu cu 56%.

15 La polul opus, cele mai mici creşteri în ceea ce priveşte firmele înfiinţate s-au înregistrat în Harghita, cu o creştere de doar 2,1% în ultimii 10 ani, precum şi în Botoşani – 4,8% şi Bacău – 5%.

La nivel nominal însă, Bucureştiul rămâne lider cu peste 247.000 de entităţi (18% din total), urmat de Cluj şi Timiş, cu 73.000 (5,3% din total), respectiv 58.500 (4,3% din total). Podiumul este completat de Constanţa - 50.300 afaceri nou înfiinţate şi Bihor -50.200. Din punct de vedere financiar al potentialului pietei de IT, in Romania activează, în prezent, peste 17.000 de firme în industria software, cu aproape 3.000 mai multe decât în anul de referinţă 2012. Afacerile acestora au trecut, in anul 2017, de pragul de 4,9 miliarde de euro, iar în 2018 s-a depăşit nivelul de 5,4 miliarde de euro.

Raportat la 2007, afacerile din sectorul de software au crescut cu 150%, iar faţă de 2016 cu 5,4%, semn că piaţa a atins un nivel de maturizare, arată o analiză KeysFin.

Cele mai mari afaceri le-au realizat, în 2017, firmele străine prezente în România, în principal ORACLE ROMANIA SRL (221 milioane de euro/4,5% din total), IBM ROMANIA SRL (195 milioane de euro/3,9%) şi Ericsson România SRL (159 de milioane de euro/ 3,2%). Topul cifrei de afaceri este completat de Endava România (82,5 milioane de euro/1,7% din total) şi Atos IT (73,3 milioane de euro/0,9% din total). La data extragerii datelor financiare, în octombrie 2018, nu erau informaţii oficiale disponibile despre Bitdefender SRL (locul 4 în 2016). În urma estimărilor KeysFin, jucătorul si-a păstrat poziţia în 2017. Pe ansablu, potrivit analizei, cele mai mari 10 companii generau 21% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional.

La nivel geografic, cele mai mari afaceri au fost realizate de firmele din Bucureşti-Ilfov (3 miliarde euro), Cluj (723 milioane euro), Iaşi (223 milioane de euro), Timiş (190 de milioane de euro) şi Braşov (152 de milioane de euro). Împreună, acestea au generat peste 86% din cifra de afaceri totală în 2017.

In acest context, atat persoanele fizice cat si companiile reprezinta piata potentiala pentru solutia inovativa SICI.AI. In acest context, de zeci de milioane de posibili clienti persoane fizice si sute de mii de companii doar in Romania, compania isi propune sa obtina 300 de clienti pe an, numar mai mult decat realist pentru contextul actual si viitor.